Miercuri, 17.Octombrie.2018, 09:06:58 Bine aţi venit Vizitator


Timeless

Principală | Înregistrare | Logare | RSS
[ Mesaje noi · Membrii · Regulamentul forumului · Căutare · RSS ]
  • Pagina 1 din 1
  • 1
Forum » Civilizatii - Orientul Mijlociu » Asiria » Regii Imperiului Asirian
Regii Imperiului Asirian
TothData: Duminică, 16.Decembrie.2012, 21:54:35 | Mesaj # 1
Elev
Grup: Administratori
Mesaje: 69
Reputaţie: 0
Status: Offline
Regii Imperiului Asirian

ADAD-NIRARI I - suveran asirian (1307-1274 i. Hr.) al Regatului Mijlociu. A. fiul si succesorul lui Arik-den-illi, inaugureaza o epoca indelungata stabilitate interna si de rapida afirmare militara, continuata sub urmasii sai Salmanasar, cand Asiria accede la rangul de mare putere a orientului Mijlociu. In inscriptii redactate in limba babiloniana, A. enumera victoriile repurtate asupra armatelor kasitilor, ale populatiilor qutu, lulume, subari. In timpul domniei sale reportul de forte din Mesopotamia se deplaseaza in favoarea Asiriei si in detrimentul Babiloniei, iar Regatul Mitanni inceteaza se mai joace un rol activ in competitia pentru suprematie in regiunea Eufratului.

ADAD-NIRARI II -suveran asirian (911-889 i. Hr.) al Regatului Nou. Domnia lui A. fiul si succesorul lui Assur-dan II (933-911 i. Hr.), reprezinta inceputul unei noi epoci de expansiune si cuceriri, dupa lunga perioada de criza traversata de statul asirian dupa moartea lui Tiglatpalasar I (1076). Principalele obiective ale politicii externe sunt: supunerea cetatilor arameice de pe cursul superior al fl. Tigru impotriva carora sunt initiate 6 campanii victorioase: cele doua expeditii punitive in Babilonia, precum in cele din N. din tinuturile locuite de triburile urartilor. A. ia masuri vizand reorganizarea administratiei centrale, incurajeaza dezvoltarea agriculturii si reconstructia unor palate si temple.

ADAD-NIRARI III - suveran asirian (811-782 i. Hr.) al Regatului Nou. Domnia lui A. ramane din cauza raritatii izvoarelor, obscura. Potrivit unei ipoteze moderne, minor fiind, primii ani de domnie au fost tutelati de mama sa, energica regina Sammuramat, nu exista insa nici o marturie cara se ateste ca A. ar fi ocupat, ca minor, tronul. Intr-o serie de documente numele reginei-mame figureaza imediat dupa cel al lui A., ilustrand rolul important jucat de aceasta in stat. Decaderea autoritatii centrale din timpul lui A. este clar evidentiata de inscriptiile unor generali, guvernatori provinciali si inalti demnitari, in care acestia isi etaleaza puterea cvasi-monarhica, omitand, uneori chiar si numele suveranului. Izvoarele asiriene mentioneaza in acest rastimp campanii victorioase in Sudul Babiloniei, reprimarea revoltei orasului Arpad si plata tributului de catre Israel, Hamat si cetatile feniciene.

ASURBANIPAL - suveran asirian (669-626 i. Hr. ) al Regatului Nou. La moartea lui Asarhadon, survenita la inceputul unei campanii de pedepsire a Egiptului revoltat, A. ia in primire, fara tulburari, coroane. El este fondatorul si organizatorul marii biblioteci din resedinta regala Ninive, care cuprinde peste 20 000 de tablite de lut gravate cu texte religioase, literare si stiintifice, multe copiate in versiuni speciale pentru uzul personal al monarhului.

ASUR-DAN II - suveran asirian (933-911 i. Hr.) fiul lui Tiglatpalasar II este primul rege asirian care dupa mai bine de un secol de criza interna, schiteaza din nou o politica ofensiva in tinuturile din N., NV si NE, redobandind o serie de teritorii ocupate de triburile semi-nomade ale arameilor in ultimul veac si stabilizand frontiera septentrionala a statului. Domnia sa marcheaza depasirea epocii de criza instalata o data cu disparitia lui Tiglatpalasar (1076).

ASURNASIRPAL I - suveran asirian (1038-1019 i. Hr) - al Regatului Mijlociu. Domnia sa reprezinta o epoca de decadere a puterii si prestigiul Asiriei. A. fiul lui Samsi-Adad IV, fire bolnavicioasa, care guverneaza nucleul statal originar al Asiriei din N. Mesopotamiei, este confruntat cu atacurile continue ale triburilor nomade arameice la frontiera apuseana a regatului.

ASURNASIRPAL II - suveran asirian (884-859 i. Hr.)- al Regatului Nou. Este primul suveran al Regatului Nou care reia politica expansionista al dinastilor sec. 13-12. Organizand o redutabila armata permanenta si folosind pentru prima data in istoria militara a Asiriei unitati compacte de cavalerie pe un front larg de lupta. Analele asiriene redau detaliile a 14 mari campanii initiate in timpul domniei lui A.: 3 sunt indreptate spre Est, in tinutul muntilor Zagros, altele spre Nord in teritoriile locuite de triburile uratilor, 4 cele mai importante duc la traversarea Eufratului si a Orontelui, purtand armatele asiriene pana pe tarmul Mediteranei, unde soli din orasele Tir, Sidon, Babilos, Arvad si Regatul Kummukh ii aduc daruri.

ASUR-NIRARI V - rege asirian (754-745 i. Hr.) al Regatului Nou. Domnia fiul lui Asur-dan III ramane o perioada obscura in istoria asiriana din cauza decaderii puterii centrale si afirmarii autonomiei marilor comandanti militari si a guvernatorilor provinciali. Eclipsa puterii asiriene are loc pe fundalul ascensiunii vecinului nordic. Regatul Urartu, la rangul de mare putere a Orientului Apropiat o inscriptie regala urartiana a regelui Sardur II revendica o victorie asupra lui A. Criza interna duca la repetate revolte, cum ar fi cea a resedintei regale Calah din 746, apoi la uzurparea tronului de catre Tiglatpalasar III.

ASUR-UBALIT I - suveran asirian (1365-1329 i. Hr.) al Regatului Mijlociu. La ocuparea tronului A. era un neinsemnat dinast vasal Regatului Mitani, dependent probabil si de Babilon; la moartea sa, Asiria devenise o putere temuta nu numai intreaga Mesopotamie, ci si de Regatul Hitit. La inceputul domniei, A. se revolta impotriva autoritatii mitaniene si de alianta cu hititii, il infrange pe regele Tusratta, anexand apoi importante regiuni al Regatului Mitanni. A. este primul suveran ale carui inscriptii si documente ale statului asirian, cunoscut pana atunci sub denumirea babiloniana de Subartu, este numit Asiria. Profitand de decaderea dinastiei kasite, care guverna Babilonia, A. intervine direct pe scena politica a Mesopotamiei. Analele asiriene il considera adevarul fondator al Imperiului Asiriei.

ASUR-UBALIT II -ultimul suveran asirian (611-609 i. Hr.). Dupa cucerirea metropolelor Imperiul Asirian Assur, Calah si Ninive de catre Ciaxiare, regele Mediei, aliat cu Nabopalasar, conducatorul caldeu al Regatului Noului Babilon (625-605), armata asiriana din apus, retrasa in NV Mesopotamiei, il proclama la Harran pe comandantul ei ca rege al Asiriei sub numele de A. suveranul asirian Sin-sar-iskun disparuse in incendiul palatului sau din Ninive (612). Organizand ultima rezistenta asiriana, A. apeleaza la ajutorul faraonului Nechao II, care patrunde cu o armata egipteana in 609 in Palestina, apoi in Siria. A. este infrant insa de fortele medo-babiloniene, iar provincia Asiriei sunt impartite intre cuceritori.

ERISUM - suveran asirian (1906-1866 i. Hr.), fiu si succesor al lui Ilusuma, E. ramane cunoscut prin masurile de incurajare a comertului asirian cu cetatile din Asia Mica, incredintat negustorilor particulari, si prin reconsctructia templului divinitatii nationale Assur din resedinta regala amonima. Il urmeaza la tron fiul sau Ikunum.

ISME-DAGAN I - suveran asirian (1780-1740 i. Hr.) al Regatului Vechi. Fiu al lui Samsi- Adad I, este numit de tatal sau guvernator cu resedinta la Ekallatum, avand misiunea apararii frontierei rasaritene a statului asirian, amenintata de triburile din regiunea muntilor Zagros. Corespondenta lui I. cu tatal si fratele sau, pastrata in arhiva palatului regal din Mari, constituie un pretios izvor pentru cunoasterea epocii. Dupa moartea lui Samsi -Adad I. Isme-dagan ii succede la tron ca suveran al Imperiului Asirian, dar nu izbuteste sa impiedice destramarea acestuia, el ramanand stapan numai asupra nucleului statal din NE Mesopotamiei. Dupa disparitia sa reprezentantii dinastiei fondate de Samsi-Adad I sunt izgoniti din Asiria. Tronul este preluat de Mut - Askur.

PUZUR - ASUR I - suveran asirian al regatului vechi. Reconstruieste fortificatiile resedintei regale, orasul Assur, ceea ce indica redobandirea independentei Asiriei dupa prabusirea Imperiului Sumerian condus de cea de a treia dinastie din Ur, P. poarta titlul de Issiakum al cetatii Assur. Suveranii asirieni pana la Samsi-Adad I (1813-1780) au adaugat titulaturii lor precizarea "din dinastia fondata de Puzur-Asur. Ii succede la tron Salim-ahhe".

SARGON I - suveran asirian al Regatului Vechi (a doua jumatate a sec. 19 i. Hr.). Domnia sa reprezinta o epoca de prosperitate si de afirmare a puterii asiriene. S. este mentionat de analele asiriene ca restaurator al zidurilor de incinta ale resedintei regale Assur, operatiune inceputa deja de tatal predecesorul sau Ikunum. Urmasul la tron este Puzur - Assur II.

SARGON II - suveran asirian (722-705 i. Hr.) al Regatului Nou, general asirian, ocupa tronul Asiriei dupa asasinarea la asediul Samariei, capitala Israelului revoltat, a suveranului Salmanasar V. La capatul unui asediu de trei ani, Samaria este cucerita, o parte a populatiei este deportata, in Mesopotamia si Media, iar Regatul Israel este transformat intr-o provincie asiriana.

SEMIRAMIDA
- regina asiriana legendara. Istoriografia greaca, care a reunit in personalitatea sa trasaturile mai multor regine asiriene si babiloniene, i-a atribuit constructia "gradinilor suspendate din Babilon, una dintre cele 7 minuni ale lumii antice". Cercetarea moderna a identificat-o pe S. apartin cu Sammuramat, energica sotie a lui Samsi-Adad V si mama lui Adad-nirari III. Mentionarea numelui reginei imediat dupa cel al suveranului Adad-nirari III (811-782). Mentinerea numelui reginei imediat dupa cel al suveranului Ada-nirari III intr-o serie de inscriptii asiriene a dat nastere ipotezei ca Sammuramat ar fi executat regenta in timpul minoratului fiului ei (811-806).

SENNAHERIB - suveran asirian al Regatului Nou. Fiu si succesor al lui Sargon II, S. isi inscrie numele in galeria marilor despoti asirieni ca unul dintre cei mai inzestrati, dar totodata si cei mai extravaganti. Inainte de a accede la tron, S. ocupasera inalte functii administrative si diplomatice in partea de Nord a tarii. Isi concentreaza in continuare energiile in lupta sistematica impotriva Elamului, care sprijina toate secesiunile Babiloniei, pregatind o mare campanie pe cale fluviala: o flotila asiriana coboara: Tigrul si obtine o serie de succese in zona Golfului Persic. O contraofensiva elamita duce la ocuparea Babilonului, unde, pentru 18 luni, este instalat un principe elamit.



Ab aeterno
 
Forum » Civilizatii - Orientul Mijlociu » Asiria » Regii Imperiului Asirian
  • Pagina 1 din 1
  • 1
Căutare: